Header Ads

Top 7 Conturi de Instagram - Alex Tazy

Breaking News

Un DOCTOR a avut curajul sa faca DEZVALUIRI socante: “Toti suntem victimele unui experiment alimentar criminal”

Doamna doctor Maria Chirila a facut niste dezvaluiri care pe multi dintre noi ne vor lua prin surprindere, devaluiri legate de experimentele care se fac pe noi fara ca macar sa stim acest lucru.
„În ţara asta, dacă vrei să faci un lucru bun, te aşteaptă o armată de mori de vânt. Asta e concluzia tristă a sufletului meu. Spitalul creştin Chrstiana, pentru care am muncit pe brânci, împreună cu soţul meu, ani în şir, a fost ajutat de autorităţi să dispară. Era un spital pentru săraci, pentru cazurile sociale, care altfel nu pot fi ajutate. Aveam şi asistenţă spirituală, lucrau şi măicuţe alături de personalul medical. La noi s-a tratat, printre alţii, şi Petre Ţuţea. Dar nu s-au lăsat până nu ne-au închis!”
Nici nu a invatat bine sa iubeasca. Avea doar 18 ani si deja invata sa moara. Medicii au trimis-o acasa la Curtea de Arges sa isi astepte sfarsitul. Copila se chinuia ingrozitor. De la atat durere, mama ei a suferit un infarct si a fost operata de inima.
Povestea Alexandrei incepe cu hepatita B. Boala acesteia a evoluat urat asa ca parintii au adus-o la Bucuresti. Dupa multe investigatii la spitalele Matei Bats si Colentina a precut pe tratament cu interferon, apoi cortizon cate 80 mg, timp de 3 luni. Numai ca Alexandra se simtea din ce in ce mai rau.
Se umflase o dureau toate oasele, ii cazuse parul: „M-am internat cu o boală, respectiv hepatită, şi am ieşit din spital cu vreo zece boli: diabet medicamentos, blocaj renal, ciroză hepatică… E o crimă cortizonul ăsta!” Si medicii erau ingroziti nu stiau cum sa-i dea vestea ca moare.  Si au luat-o deoparte poate macar o salveaza Dumnezeu. Lucru care s-a si intamplat.
Alexan­dra are acum 21 de ani şi este studentă la litere, în Piteşti. O frumuseţe de fată, veselă, luminoasă, cu poftă de viaţă. Doar consultaţiile periodice, la un centru medical de homeopatie şi fitoterapie, îi mai aduc aminte de calvarul prin care a trecut. Pentru că, aţi înţeles, Dumnezeul invocat de doctori nu a vindecat-o chiar direct. Ci printr-un „înlocuitor” al Lui, de foarte multe ori. Medicul Maria Chirilă.
Cei care doresc sa consume doar produse naturale, fără E-uri şi alte surprize nocive, îşi pot face cumpărăturile de la magazinele Naturalia, deschise in zonele Floreasca şi Moşilor, din Bucureşti. Găsiţi aici tot felul de bunătăţi, de la pâine la bomboane, de la brânză de capră la pastramă de porc şi vită. Nu uitaţi ceaiurile, sucurile şi uleiurile aromate.
Nu consumaţi acelaşi aliment o perioada lunga de timp
Si in hemopatie are explicatie vehea zicala ” ce-i prea mult nu-i sanatos”. Chiar daca sa fim seriosi e bun. Asa ca Maria Chirila ne atrage atentia asupra faptului ca nu este bine sa consumam acelasi aliment pentru o perioada lunga de timp. Ceaiul de sunatoare ,de pilda, altfel benefic, da nevralgii destul de grave :”La un moment dat, am avut o pacientă tânără, frumoasă, dar cu nişte cearcăne imense, până la jumătatea feţei, şi cu o stare generală foarte proastă. Am întrebat-o, din prima, ce mănâncă. Şi mi-a spus că hrana ei, de doi ani, se rezumă doar la grâu încolţit”.
Centrul Medical Naturalia nu seamănă deloc unei clinici obişnuite. Atmosfera de aici pare mai degrabă o răsplată pentru gropile, praful şi mizeria din Voluntari, pe care le înfrunţi ca să ajungi pe strada Mircea Marinescu. Când, dintr-o dată, pei­sajul se schimbă brusc. Parcă ai ajuns nu doar într-un alt oraş, ci chiar într-o altă ţară. Un asfalt perfect, case cochete, fără să fie palate cu turnuleţe, inundate de verdeaţă. La numărul opt, dai peste o adevărată oază de sănătate. Un laborator în care se fac produse naturiste, un magazin cu mărfuri ecologice, un depozit în care se pun plante la uscat, o recepţie pentru pacienţi, nişte cabinete de consultaţie. Sala de aşteptare e un adevărat regal al naturalului şi bunului gust. Multe flori, icoane si citate din cartile sfinete, cateva vitrine cu mostre de ceaiuri, uleiuri, tincturi, creme si multe alte produse naturale.Pacienţii care îşi aşteaptă rândul au pe masă un coş cu felii de pâine ecologică. De departe, cea mai bună pe care am gus­tat-o vreodată. „Udată” cu un ceai roşiatic, hibiscus, ni se spune, e genul de gustare care îţi merge direct la suflet. Doamna doc­tor Maria Chirilă nu prea are timp de întrebări.
Ne invită în cabinet şi începe, direct, să ne certe. Sigur, nu pe noi, două bucăţi de ziarişti, ci pe noi, aşa, în general, ca victime ale acestei minunate ţări. în care boala parcă ar fi o sarcină de partid şi de stat. Pentru că facem tot ce se poate ca să ne îmbolnăvim. Cât mai mult, cât mai grav: „Toată nenorocirea asta cu bolile pro­vine de la stilul de viaţă, de la ceea ce mâncăm. Am făcut un calcul şi, în fiecare zi, prin alimentele de pe piaţă, mâncăm în jur de 250-300 de substanţe chimice. Cum vreţi să reziste organismul la o asemenea agresiune? Pâinea cea de toate zilele, de pildă, are nu mai puţin de 14 afânători, din­tre care unii cancerigeni. Prin sare, cea iodată, că de alta nu avem, luăm în fiecare zi o doză de cianură. Laptele praf pentru copii conţine 28 de substanţe chimice, inclusiv piatră vânătă, folosită la stropitul viilor, pentru dăunători. Toate sunt scrise pe cutii, adică e la vedere, nu trebuie decât să le citiţi. Cine avizează acest experiment alimentar criminal? în toate ţările civilizate, E-urile sunt controlate foarte strict. Numai la noi se folosesc haotic, fiecare pro­ducător pune ce şi cât vrea. De ce să încarci un aliment oarecare cu 15 E-uri, când el este foarte bun în stare naturală? Doar dacă vrei să-i creşti preţul, că şi otrăvurile astea sunt scumpe. Şi cam aşa se întâmplă, culmea sadismului, trebuie să îi şi plătim bine ca să ne omoare. Sau dacă vrei, ca politică de stat, să fie cât mai mulţi oameni bolnavi.Şi să dezvolţi indus­tria farmaceutică. Mult mai rentabilă, la noi, decât industria de armament, de pildă.
După ce ne-a muştruluit bine, „terapie” pe care o aplică şi pacienţilor, spre binele lor, doctoriţa Chirilă ne-a mărturisit că s-a apropiat de homeopatie şi fitoterapie din nevoie. A întâlnit foarte multe cazuri care nu puteau fi rezolvate prin tratamente alo- pate. După ce a terminat medicina, s-a specializat în imunologie şi alergologie. Vedea tot timpul că, la ieşirea din spital, pe fişa pacienţilor scria ameliorat. Or, în starea lor, pe fond, nu prea era nimic ame­liorat: „Am văzut sute de alergii la medica­mente şi am înţeles că e împotriva codului genetic pe care îl avem să înghiţi zeci de asemenea chimicale pe zi. Nu puteam să rezolv aceste cazuri doar prin medicina cla­sică”. Şansa a venit în 1982, sub forma unei burse, pe homeopatie, la Academia Regală din Londra. Cu chiu, cu vai, a reuşit să strângă 160 de lire sterline, din puţinii bani de buzunar pe care îi avea. Şi-a cumpărat o mică bibliotecă de cărţi de spe­cialitate, s-a întors în România şi s-a pus pe treabă.
Principiul homeopatiei poate fi rezumat prin expresia „cui pe cui se scoate”. Ceea ce te îmbolnăveşte, la un moment dat, te poate şi vindeca, într-o diiuţie controlată şi particularizată pentru fiecare caz. Homeopatia tratează cauza bolii, nu doar efectul, şi priveşte pacientul ca un întreg, nu-l împarte pe bucăţi: inimă, ficat, plămâni, cap, picioare etc. De aceea, la prima consultaţie se face anamneza, adică un fel de istorie personală a pacientului. Homeopatul se interesează de toate afecţiunile avute vreodată, în cursul vieţii, de analize medicale sau observaţii de la alţi medici, de comportamentul alimentar şi de viaţă, de traume fizice sau psihice suferite, de antecedentele de familie ş.a.m.d. Când „tabloul” este complet, urmează instruirea alimentară. Pentru că o vindecare pe cauză începe întotdeauna cu detoxifierea organismului. Tratamentul pro- priu-zis este individualizat pentru fiecare pacient. Granulele homeopate, produse din lactoză, de un laborator din Bucureşti, se impregnează cu tincturile active în far­macia de la Naturalia. Pe loc, funcţie de diagnostic. „Bobiţele”, cum le numesc pacienţii, se ţin sub limbă, până se topesc. în cadrul terapiei, ele se combină cu pro­duse din plante, ceaiuri, tincturi, unguente, uleiuri. Tincturile-mamă sunt importate din Anglia şi Germania. Plantele se culeg de pe la noi, de la altitudini mari, de peste 1.500 m, ca să fie cât mai nepoluate: din Bucovina, Munţii Căliman şi Munţii Banatului.
Ema Mădălina Popescu, una dintre fiicele familiei Chirilă, a terminat Facultatea de medicină generală din Viena şi s-a spe­cializat, evident, în homeopatie. Chiar dacă se află la început de drum, „pe fruntea ei scrie”, deja, că va duce mai departe misiunea nobilă a Centrului Medical Naturalia.
Gama afecţiunilor vindecate de Maria Chirilă este foarte largă: boli imunologice, alergii, boli de ficat, digestive, cardiace, renale, biliare, reumatice… Practic, orice boală poate fi învinsă printr-un asemenea tratament. Dacă pacientul îl urmează întoc­mai. Chiar şi cancerul, în faze incipiente. Dacă metastazele sunt multiple, însă, imunitatea nu mai poate fi „resuscitată”. Doamna doctor ne atrage atenţia că, în lupta cu această boală cumplită, alimen­taţia corectă este primul ajutor. Orice sub­stanţă chimică introdusă în organism este o nouă agresiune care provoacă noi celule tumorale. Ca durată, un tratament homeo­pat durează câteva luni, dacă pacientul vine la timp. Numai că asta nu se prea întâmplă. Homeopatia este destul de puţin cunoscută în România, aşa că oamenii apelează la ea doar ca la ultima speranţă, după ce au epuizat toată gama de spitale clasice şi medicamente de sinteză. Care, de regulă, fac bine într-o parte şi strică în zece: „Medicina alopată trebuie să-şi schimbe concepţia, să realizeze că medi­camentele luate cu pumnul nu sunt o soluţie, că există variante naturale, mai efi­ciente şi lipsite de agresivitate. Antibio­ticele, de pildă, şi-au pierdut efectele prin­cipale şi rămânem doar cu cele secundare. Homeopatia îşi propune, în esenţă, profila­xia îmbolnăvirii. O atitudine de viaţă, care să ne ferească de boli. Pentru că degeaba ameliorăm astăzi o infecţie, să zicem, cu un medicament, şi mâine ravagiile produse de el în organism ne provoacă afecţiuni mult mai grave. în China, la un moment dat, exista un împărat care plătea medicii în funcţie de câţi oameni erau sănătoşi, nu după câţi bolnavi tratau. Cred că spre asta trebuie să tindem şi noi”.
loading...

Niciun comentariu